Pidalion 1844, pag. 289

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/18/pidalion-1844-pag-288/

PIDALION 1844 CÂRMA BISERICII ORTODOXE

edit. “Credința strămoşească”, 2007

pag. 289

haină bărbătească; nici să se măscărească cu obrăzare comiceşti, adică prici-nuitoare de râs. Sau traghiceşti, adică pricinuitoare de plâns, şi de lacrimi. Sau satiriceşti, adică cuviincioase Satirilor, şi Bachilor, care în cinstea lui Dionisie, jucau ca nişte uimiţi, şi îndrăciţi 227; şi ca să nu cheme cineva numele urâtului Dionisie (care se socotea că este dătătorul şi eforul vinului), când se calcă strugurii în teascuri, nici să râdă, şi să chiuiască, când se toarnă vinul nou în vase. Deci oricare de acum înainte, după ce s-a înştiinţat de acestea, s-ar apuca întru ştiinţă a face ceva din drăciile şi elineştile faptele acestea, de va fi cleric, să se caterisească, iar mireanul, să se afurisească.

CANONUL 63
Martirologiile [istoriile mucenicilor] cele mincinos plăsmuite de vrăj-maşii adevărului, că doar ar necinsti pe Mucenicii lui Hristos, şi ar aduce la necredinţă pe cei ce le aud, poruncim, a nu se publica prin Biserici, ci să se dea focului acestea. Iar pe cei ce le primesc, sau ca la nişte adevărate iau aminte la acestea, îi anatematisim.

TÂLCUIRE
Necredincioşii, şi vrăşmaşii adevărului, vrând să prihănească pe cele ale creştinilor, precum se vede, au scris oarecare de râs şi străine, ca cum le-ar fi zis şi le-ar fi făcut mucenicii lui Hristos; ca şi mucenicii din acestea să se ocărească, şi credinţa dreptslăvitorilor să se batjocorească. Drept aceea Cano-nul acesta porunceşte a nu se citi în Biserică acest fel de cuvinte mincinoase, ci să se ardă, iar cei ce le primesc pe acestea ca pe nişte adevărate să se anatema-tisească228.

_____

227 Însăşi acestea le fac creştinii şi în ziua de astăzi, de multe ori şi cei Sfinţiţi, şi clericii, în săp-tămânile lăsatului de carne, şi de brânză, şi într-alte multe locuri, iar mai ales la ostroave, unde locuiesc latinii; zic
adică, purtând măşti, şi barbunte, şi haine muiereşti îmbrăcând bărbaţii, uneori şi muierile purtând haine bărbăteşti, şi jucând în privelişte. Pentru care zice Dumnezeu: „Nu vor fi haine de bărbat pe femeie; nici nu
se va îmbrăca bărbatul cu podoabă muierească; că urâciune este Domnului Dumnezeului tău tot cel ce face acestea”. [A doua lege 22, 5] Şi cu adevărat urâte sunt lui Dumnezeu acestea, şi elineşti meşteşugiri, şi străine de creştini; care se cuvin Arhiereii a se sili cu toată puterea lor, să le oprească, ca pe unele ce sunt prihană creşti-nismului, cu certare de afurisire.
228 Pentru aceasta mari haruri suntem datori să mărturisim noi răsăritenii (precum şi apusenii, cum aud aceste haruri, asemeni le mărturisesc) Sfântului Simeon Metafrastului (adică tălmăci-torului); care cu multă osteneală a scris vieţile Sfinţilor mucenici, şi ale cuvioşilor Părinţi, curăţindu-le de toată minciuna, şi singur mergând pe la multe locuri, şi pe altele din însuşi vederea, iar altele din încredinţare sigură adunându-le.

https://ayeaye20.wordpress.com/2021/06/05/pidalion-1844-pag-290/

7 thoughts on “Pidalion 1844, pag. 289

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s