TACEREA E CONSIMTIRE LA HULA in cazurile de HULA

CUVIOSUL PAISIE AGHIORITILUL
II TREZIREA DUHOVNICEASCĂ edit. Evanghelismos, Bucureşti – 2003

Pag. 38

Am în vedere şi un alt ateu, un hulitor pe care îl lasă să vorbească la televiziune, deşi a spus atâtea cuvinte hulitoare despre Hristos şi despre Maica Domnului. Şi Biserica nu ia poziţie ca să-i afurisească pe câţiva. Pe aceştia trebuie să-i afurisească Biserica. Oare le pare rău de afurisire?

– Părinte, ce vor înţelege din afurisire, dacă nu primesc nimic?

– Cel puţin să se vadă că Biserica ia poziţie.

Tăcerea ei, Părinte, este ca şi cum ar consimţi?

Da. A scris unul nişte blasfemii despre Maica Domnului şi nimeni n-a vorbit. Îi spun unuia: „n-ai văzut ce scrie acela?“. „Ei, ce să-i faci“, îmi răspunde. „Te murdăreşti dacă te preocupi de ei“. Adică se tem să vorbească.

Leave a comment